 |
|
CG rating |
Minusuri
- Isprăvile
- Varietatea abilităţilor
- Calitatea sunetului
- Personajele mitologice rămân savuroase
- Prea hollywoodian
- Realizarea tehnică
- Designul de nivel
- Interfața
- Bug-uri deranjante
Review
|
Mi-am pus traista-n băț și am pornit pe cărările lui Rise of the Argonauts sperând că o să mă invadeze o Grecie Antică asemănătoare cu cea din legendele lui Homer. Mă vedeam deja călare pe un Pegas, trăgându-mă de brăcinari cu zeii și încercând să le câștig bunăvoința. Nu am dat însă de intrigile abundente ale antichității. În schimb, m-a izbit... Hollywood-ul.
Teoretic, Rise of the Argonauts spune aceeaşi poveste a trupei de eroi care a pornit în căutarea Lânii de Aur pe vasul Argo, doar că relatează totul într-o manieră “300”. E ca și cum scenariștii au creat firul narativ cu câteva secole înainte de Hristos și un regizor american vine cu modificări de ultimă oră pentru a mula povestea pe profilul publicului needucat contemporan.
Nu-nu, tăiem tânărul cu coșuri care pornește în căutarea Lânii de Aur pentru a ajunge rege în Iolcos, cum să meargă setea de putere cu sistemul nostru septic de valori?! Trântiți în locul lui un Iason cu bărbia lui Marlon Brando și pachețele uleioase de spartan. Și puneţi-l direct rege, să se impună. Cod roșu - lipsește povestea de dragoste cu happy ending! Aruncați-o pe Medeea la pești și inventați-mi ceva gen Orfeu și Euridice. Da, Alceme sună bine. De fapt, păstrați-o și pe Medeea, dar în rol secundar, că vrăjitoarele dau bine pe sticlă. Cum, opoziția rău/bine nu este evidentă? Găsiţi o zeitate feminină mai obscură și trântiți-i un cult de fanatici. Google it, pentru numele lui Zeus!
Şi uite aşa, o poveste ce promitea numeroase răsturnări de situație și care lăsa loc pentru explorarea Greciei mitologice, având în mijloc un personaj profund care suferă transformări semnificative de-a lungul călătoriei sale, s-a transformat într-o farsă grețoasă de amor. Alceme moare fix în ziua nunții, săgetată nu de Cupidon, ci de un fanatic aparținând de Blacktongue, cult ce slăvea orbește pe Hecate, și care se pare că nu facea altceva decât să îndeplinească o profeție. Ce mai contează că la origini Hecate era o zeitate tracă non-malefică, ocrotitoare a căminelor. Sună exotic? Sună.
Nici berbecul cu Lâna de Aur nu este cel din legende, creat de Poseidon în una din scurtele sale aventuri cu nimfele, ci este creat de Titani din orgoliu, menit să fie deasupra omului prin perfecțiune. Lâna lui face minuni tocmai fiindcă el este un simbol al echilibrului de putere în lume, între om și natură. Iar Oracolul din Delphi seamănă mai degrabă cu fetița din The Ring decât cu ghicitoarea înțeleaptă.
La rândul lor, Argonauții nu sunt nimic mai mult decât un bun exemplu de ce ar fi putut inventa producătorii dacă ar fi rescris ei istoria antică. Atalanta este cât de cât la ea acasă, dar Hercule e denumit pe numele lui latin (era Heracle în greacă), iar Pan și Ahile sunt rupți din contextul lor firesc.
 |
 |
 |
 |
Grecia de cartier
Oricât aș părea de pornită, salata de idei și legende nu este chiar o idee proastă pentru Rise of the Argonauts. Chiar și reduși la esență, eroii legendari tot au farmec. Hercule, cu țeasta lui mică și corpul musculos, este întruchiparea prietenului care s-ar sacrifica orbește pentru orice cauză nobilă. Pan este un satir boem, încercând să deslușească lirismul în orice întâmplare, în timp ce Atalanta e aprigă și iute la mânie, tachinându-se cu invincibilul, dar afemeiatul Ahile.
Conversațiile dintre ei sunt savuroase, mai ales când Pan încearcă să îi explice lui Hercule politică și acesta adoarme. Și inamicii lui Iason păstrează același aer unic, de la Meduza pierdută în contemplarea propriei frumuseți, la uriașul Manticore. Iar schimbul dur de cuvinte cu membrii Blacktongue este mereu dramatic.
Cu toate acestea, îmi pare rău pentru toți adolescenții bulversați, a căror singură sursă de cultură rămân jocurile de care nu se pot dezlipi. Nu vorbesc de “inteligențele locale”, ci de popoarele înalt tehnologizate care confundă nume de țări cu materiale. Ar merita măcar să știe că nu totul se reduce la povești de amor și pectorali supradotați. Din păcate, până şi Wikipedia se pare că se află la prea multe click-uri depărtare.
Un alt dezavantaj al amestecului grosolan de personaje este faptul că universul descris de Homer pierde din identitate. Lumea antică în care se plimbă Iason este protejată de patru zei minori, de parcă întregul Olimp ar fi fost aruncat la groapa de gunoi și doar Apollo, Hermes, Atena și Ares ar fi supraviețuit reciclării (Zeus, stăpân peste muntele grec sfânt și ocrotitor al insulei Iolcos, este și el menționat în discursurile pătimașe ale lui Iason despre soartă). Și cu toate că știm din legende stilul zeilor de a-și băga nasul în viețile oamenilor, cei din Rise of the Argonauts sunt mult prea cuminți, mai degrabă figuri spre care să ridici ochii decât duhuri neastâmpărate pe care să le alungi cu satârul din viața ta.
Fiindcă vorbim doar de cinci divinități, Iason va sfârși prin a vizita tot atâtea zone din vasta Grecie antică, fiecare sub patronajul unui zeu menționat. Ca într-o pildă răsuflată, pentru a își atinge scopul, eroul trebuie să facă prima oară curățenie în problemele altora. Și deoarece călătoria între aceste zone are loc cu un simplu ecran de încărcare, nu poți să ignori sentimentul că vasul Argo (și de altfel întregul decor grecesc) este mai mult pretextul pentru o poveste clișeu decât un mijiloc de redare a unui univers demult apus, la granița dintre mit și realitate.
 |
 |
 |
 |
|
Comentarii [Adaugă un comentariu]
| Ambele, depinde de preţ | |
 | 26% |
| Jocurile se cumpără? | |
 | 26% |
| Retail (Cutie) | |
 | 26% |
| Digital | |
 | 22% |
Total: 2364 voturi
Acuam ca am citit si review-ul ...e clar ....cred ca totusi ai pretentii cam mari in ziua de azi ..ma refer la story sa coincida cu povestea originala ... Prea multa bataie de cap . Normal ca l-au facut in stil spartan , ca aia prinde la prostime , unu de sparge tot .. Van Damme cu scut.
Am mai zis pe undeva că dacă ne omoară cu trailere, va fi prost. Se lăudau prea tare și nu e bine deloc.
Buguri,buguri si iar buguri,poveste de adormit copiii(ii moare sotia si cauta razbunare :shrug
Luptele sunt super simpliste,il poate termina si un copil de clasa primara.
Nota e pe merit,review super
Nu zic ca nu e placut jocul ca e enervant sa vezi ca schimba o legenda...
RPG pe dreaqu', gameplay destul de sarac, nivele slabe, iar UE3 nu e folosit cum trebuie
putea sa fie marfa dar n-a fost sa fie
sincer sa fiu nu prea inteleg de ce nu exista mai multe jocuri plasate in spatiu mitic
invazia abia a inceput ....eu astept cu nerabdare sa-l vad pe Decebal cu bazooka pe zidurile de la Sarmi tragand in hoardele de romani pohticiosi .
Recunosc, nu am vazut filmul, dar nu mi se pare chiar asa grav sa prefer varianta clasica in fata unui titlu de holiwood. Intuitia mea a fost chiar buna cand am zis ca e holiwoodian. deci nu inteleg unde am gresit. Prea dura? ideea e ca amestecul indefinit de idei se concretizeaza intr-o varza care nu incanta pe nimeni. cum am si mentionat in articol, nu este un lucru rau sa amestecam oalele, dar tinerii bulversati si mai ales aculturati din ziua de azi merita macar o sansa la adevar.
Articolul este impresionant, doar că ai pus cam mult accent pe "adevăr". Nu cred că asta a fost direcţia producătorilor, dar sunt de acord vizavi de contextul hollywoodian.
Eu i-aş fi dat chiar mai puţin numai pentru că face de râs potenţialul motorului Unreal, şi din păcate nu e singurul...
Iar Absynte, n-ai exagerat cu nimic cum spun unii. Ai vrut legenda așa cum e și nu și s-a oferit. E vorba de ce așteaptă fiecare. Eu nici nu m-am uitat prea tare la concprdanțe și incorcondanțe, nu m-au deranjat. Mi-a plăcut universul și personajele, indiferent de scopul lor, dar cam atât.
God of War anyone?
Inca un joc cu potential dar care au reusit sa-l strice. Bravo.
Deci cum?
nu regret ca lam jucat
am exagerat cunva undeva?
Autentifică-te dacă eşti membru ComputerGames sau creează un cont nou
^ Top ^