"A long time ago, in a galaxy far, far away...." Odata cu aceste cuvinte s-a nascut universul Star Wars in urma cu aproape 25 de ani, cu aparitia filmului Star Wars: A New Hope (25 mai 1977), urmat in ordine cronologica de Empires Strikes Back (21 mai 1980), Return of the Jedi (25 mai 1983), Phantom Menace (29 mai 1999) si de Attack of the Clones ce va fi lansat pe 16 mai 2002. Succesul imens de care s-au bucurat aceste filme nu putea sa nu ii impulsioneze pe LucasArts sa incerce sa il repete si in industria jocurilor, printr-o serie de titluri, de la jocuri arcade, pana la cele de strategie si FPS-uri. Acest din urma gen de jocuri a fost inceput de Dark Forces (16 octombrie 1996) ce a incercat sa rivalizeze cu seria Doom aflata inca in mare voga in acea perioada. Esecul firmei Lucas Arts s-a repetat cativa ani mai tarziu cand au lansat Jedi Knight: Dark Forces II (30 septembrie 1997), urmat apoi de un addon, Jedi Knight: Mysteries of the Sith (1 ianuarie 1998) in aceeasi perioada in care aparusera Quake II si Unreal.

De aceasta data, cu Jedi Knight II: Jedi Outcast, ultimul joc al seriei ce il are ca protagonist principal pe Kyle Katarn, se pare ca LucasArts au dat lovitura, jocul avand un imens succes si in randul jucatorilor care nu au fost sau nu sunt pasionati de tot ceea ce inseamna Star Wars. Meritul este al celor de la Raven Software (cunoscuti pentru Soldier of Fortune, Star Trek: Voyager - Elite Force, Hexen si Heretic) care au reusit sa exploateze la maxim engine-ul de Quake III prin adaugarea de noi efecte grafice, dar si prin implementarea unor spatii outdoor largi, precedentul fiind creat de Medal of Honor: Allied Assasult.

Desi Star Wars Jedi Knight II: Jedi Outcast a fost anuntat pentru prima data acum un an si jumatate, un trailer video fiind aratat publicului larg cu ocazia evenimentului E3 editia 2001, pana la aparitia sa (28 martie 2002), acest joc nu s-a bucurat de o atentie foarte mare (comparabila cu alte titluri) din partea presei, Raven Software preferand sa se concentreze mai mult asupra dezvoltarii jocului, lansand totusi periodic imagini ce reuseau sa surprinda foarte putin din potentialul acestuia.

Acest fapt, dar si experienta traita prin prisma contactului cu celalalte titluri anterioare ale seriei, m-au facut sa devin sceptic fata de acest joc pana cand am bagat pentru prima data CD-ul cu Jedi Knight II in unitatea CD-ROM. Inca de la inceput, datorita meniurilor, am banuit ca sabia de Jedi va juca cel mai important rol, atat privind intriga, cat si privind jucabilitatea si feeling-ul acestui joc.

Actiunea din Jedi Outcast: Jedi Knight II are loc dupa 7 ani de la intamplarile din Mysteries of the Sith si dupa 12 ani de la evenimentele din filmul Star Wars: A New Hope si, desi povestea se invarte in jurul unui Dark Jedi pe nume Dessan ce planuieste crearea de supersoldati prin introducerea pe cale artificiala a Fortei, jocul reliefeaza de fapt comportamentul lui Kyle Katarn cuprins inca de remuscari datorita trecutului cand a fost in pericol de a imbratisa partea intunecata a Fortei (asa cum reiese din Mysteries of the Sith), comportament care se dovedeste ulterior a fi complet nefondat, Luke Skywalker asigurandu-l pe eroul nostru la un moment dat ca niciodata nu a fost privit ca un renegat de catre ceilalti cavaleri ai Academiei Jedi. A fost o manevra psihologica din partea celor de la Raven Software de a face ca jucatorul sa se ataseze de eroul jocului si personal, pot sa spun ca au reusit, deoarece aproape tot timpul frematam de nerabdare sa ma razbun pe Dessan.

Chiar daca, inca de cand am jucat Dark Forces, am fost dezamagit ca personajul principal era Kyle Katarn (un necunocut in acea vreme) si nu Luke Skywalker (acest fapt permitand aproape o totala libertate de miscare a scenaristilor privind aceasta serie de jocuri), Jedi Knight II mi-a oferit prilejul de a-l intalni pe celebrul Luke Skywalker care apare deseori in joc, in postura de mentor a lui Katarn, chiar daca nu beneficiaza de vocea lui Mark Hamill.

De-a lungul a celor 24 de nivele single-player (Jedi Academy, Cloud City, minele din Artus) grupate in 8 mari parti si presarate cu scene intermediare cinematice sau facute cu engine-ul jocului, pe langa unitati sau vehicule ca Stormtroopers, Stormtrooper Officers, Imperial Officers, Rodians, Grans, AT-STs, mai apar personaje cunoscute ale universului StarWars: Mon Mothma, Jan Ors si Lando Calrissian, jucat de nimeni altul decat de actorul Billy Dee Williams, interpretul personajului acelasi nume din Empires Strikes Back.

Parcurgerea jocului e cateodata haotica, te pierzi in anumite nivele datorita faptului ca sunt destul de imbarligate - trebuie sa te intorci in locatii anterioare pentru a deschide noi usi, inaccesibile pana in acel moment. Mai mult decat atat, de multe ori m-am simtit ca Lara Croft (Tomb Raider), sentiment indus si de postura third-person cand ai sabia in mana - desi exista optiunea de a trece si in aceasta ipostaza intr-o perspectiva first-person, dar si din cauza anumitor miscari, in principal salturi, necesare pentru a ajunge la finalul jocului.

Din fericire, aceste frustrari dispar totusi in mare parte datorita placerii de a avea sabia de Jedi in mana si de a face macel printre adversari. Pur si simplu eram un supererou in timp ce masacram toate personajele dintr-o incapere in cateva secunde, sa nu uitam ca Star Wars este, in esenta, un basm transpus pe un taram SF. Cu toate acestea, de cateva ori am avut intr-adevar nevoie de armele din joc pentru a elimina inamici la care nu puteam ajunge. Raven Software, prin faptul ca in Jedi Outcast: Jedi Knight II nu ti se ofera sabia de la inceput, au cautat sa aduca jucatorului o motivatie in plus privind parcurgerea jocului pana la capat. Chiar si puterile Fortei (o parte din ele nefiind totusi disponibile in single player) iti sunt oferite gradual, fiecare avand 3 nivele de eficienta, desi, din acest punct de vedere, as fi preferat sa fiu liber sa ma specializez in cateva dintre ele, eventual prin folosirea excesiva a doua sau mai multe Forte, lasandu-ma astfel sa aleg sa devin un Light sau Dark Jedi.

Daca m-am impacat cu ideea ca trebuia sa folosesc numai cate o Forta pe rand in timp ce eram in Academia Jedi (scenariul totusi scartie atunci cand incearca sa ne convinga ca un Jedi poata uita sa isi foloseasca puterile, as fi preferat ca Kyle Katarn sa si le "reaminteasca" invatandu-i pe altii), nu am putut sa inteleg de ce anumite nivele din joc pot fi parcurse numai prin utilizarea unei Forte (sau a mai multora), in loc sa mi se ofere cel putin inca o metoda, de exemplu, aceea de a folosi armele, adica sa pot ajunge intr-o zona prin gaurile de ventilatie cu ajutorul fortelor si a sabiei ori prin lichidarea inamicilor cu armele din dotare.

Armele au doua moduri de tragere, iar cele cu putere de foc mai mica au un impact diferit asupra adversarilor, in functie de zona in care acestia sunt atinsi, Jedi Knight II folosind sistemul Ghoul2. Astfel, orice inamic (trupele imperiale sunt numite aici Remnant Troops), moare dintr-o singura lovitura daca este lovit in cap. Mai mult decat atat, ei se prabusesc de la inaltimi intr-un mod foarte spectaculos insotit de tipetele si cateodata ecoul de rigoare, sau mor avantandu-se in fata, lateral sau aruncandu-se pe spate, totul depinzand in care parte a corpului sunt loviti. Ca de obicei intru-un joc bazat pe (multe) poligoane, cadavrele dispar dupa un anumit tip, pentru a nu solicita inutil placa grafica. Mi-au placut aceste animatii, dar nu mi-a placut faptul ca nu curge nici macar o picatura de sange, dupa cum puteti vedea si in cateva din aceste imagini. Acest lucru este totusi explicabil, cei de la Raven Software dorind sa pastreze intact spiritul Star Wars, acela de a fi o poveste adresata adultilor, dar totodata si persoanelor mai tinere.

Revenind la sabia Jedi care (alaturi de Forte) este elementul principal ce detaseaza Jedi Knight II de celalalte titluri ale genului, dupa o perioada destul de mare de joc, am descoperit in setarile jocului optiunea Slow Motion Death. Dupa activarea ei am fost socat de noua perspectiva adusa jocului. Daca o puneti pe Excessively, la fiecare omorare a unui adversar cu sabia, viteza jocului va fi incetinita sensibil, proiectilele inamicilor miscandu-se in slow motion (asemanator cu bullet-time din Max Payne), iar perspectiva jucatorului se va roti cu 360 de grade, toate acestea fiind acompaniate de animatiile spectaculoase ale inamicilor, unele aducandu-mi aminte din rotirile in aer intalnite in filmele chinezesti de arte martiale. Sentimentul este incredibil, mai ales ca efectul lui nu se atenueaza pe parcursul jocului, mereu fiind tentat sa repeti aceeasi figura in cat mai multe moduri.

Acelasi efect din Matrix capata o noua dimensiune si prin folosirea Fortei Speed. Daca stati pe loc, proportiile incaperii se vor modifica, totul din jur se va petrece la o viteza de doua ori mai mica. Este o tactica pe care am folosit-o (in afara de momentele cand am fost obligat de actiunea jocului) atunci cand m-am confruntat cu alti cavaleri Jedi. In momentul cand acestia aruncau sabia spre mine, acceleram si, inainte ca respectiva arma sa se reintoarca la ei in mana, intr-o clipita eram langa acestia efectuand un arc larg de sabie la nivelul bustului sau al gatului... O alta Forta pe care am utilizat-o mai mult pentru distractie a fost Grip-ul care te pune in ipostaza lui Dark Vader in momentul cand ridici un inamic in aer si il muti dintr-o parte in alta pana cand murea sau il arunci intr-un hau.

O locatie din joc care m-a uns la inima a fost scena din bar in care Kyle Katarn intra, conform regulilor localului, neinarmat. Din nou am avut parte de sentimentul acela de superioritate, gandindu-ma ca daca scot sabia voi linisti tot ce misca (lucru care, de fapt, s-a si intamplat ulterior). Este o scena similara cu cele intalnite in filmele western cand eroul intra intr-un bar si se uita toti plini de suspiciune la el, sau cu cea din Return of the Jedi, cand Luke Skywalker intra in barlogul lui Jabba the Hutt. Pe langa muzica identica cu cea din Star Wars: A New Hope cand acelasi Luke Skywalker il intalneste pentru prima data pe Han Solo, nu mica mi-a fost mirarea cand am vazut cum doua personaje stateau fiecare la marginile opuse ale unei fel de adancituri urmarind cum doua animalute asemanatoare cu primii monstrii intalniti in Half-Life se bateau intre ele.

O alta similitudine cu Half-Life pe care am remarcat-o este insotirea lui Kyle Katarn de soldatii Republicii sau de cavalerii Jedi din Academie, lucru ce mi-a amintit de garzile din jocul celor de Valve Software. De cele mai multe ori ma avantam disperat in batalie tocmai pentru ca insotitorii mei sa nu fie raniti sau chiar omorati. AI-ul lor este bun, in sensul ca stiu sa se dea la o parte din calea ta, mai ales cand ai de trecut printr-o usa neputand folosi astfel Force Jump-ul, insa AI-ul adversarilor este mediocru. Desi Raven Software au mentionat ca, atunci cand ai in fata o trupa de soldati, daca vei le vei ucide comandantul sau ofiterii respectivi, vei observa cum inamicii se retrag in debandada sau incearca din rasputeri sa fuga de tine ori sa caute o pozitie strategica pentru a te tinti mai bine. Personal, nu am avut parte decat foarte rar de asemenea secvente, motivul principal fiind acela ca luptele de aproape se terminau in cateva secunde, iar in rarele situatii cand acestea durau ceva mai mult, adversarii orbecaiau haotic prin nivel, desi unii se miscau si trageau intr-un mod asemanator cu botii din Quake III.

Privind aspectul sonor al jocului, de la tipetele inamicilor, zumzaitul unor generatoare de energie, zgomotele laserelor navelor ce se lupta in spatiu, pana la binecunoscuta coloana sonora (pentru care am si urmarit la sfarsitul jocului toata lista de persoane care au contribuit la realizarea lui Jedi Knight II), compusa de John Wiliams - cunoscut pentru soundtrack-ul filmului Harry Potter - totul este perfect, asa cum ar trebui sa fie intr-un joc Star Wars. Mai este de mentionat ca muzica este dinamica, in timpul luptelor, ea creste in intensitate, urmand ca, atunci cand nu e nici un adversar in zona, sa se transforme in ceva bland, dulce, ca o parere, iar, in momentele (rare) in care nu exista deloc muzica, tot se aude cate un tic-tac digital ce pastreaza suspansul de care ai parte aproape pe tot parcursul jocului.

Star Wars Jedi Outcast: Jedi Knight II se misca foarte bine pe sisteme medii, cerintele minime hardware fiind asemanatoare cu cele din Quake III: Arena, lucru foarte surprinzator daca luam in calcul spatiile outdoor foarte largi (poate totusi nu chiar asa de mari ca in Dark Forces II in care te simteai ca un pitic fata de imensele cladiri din joc), numarul crescut de poligoane al personajelor, dar si noile efectele vizuale, in special aspectul luminilor dinamice, bump-mapping-ul nefiind insa introdus. Singura zona din joc in care a trebuit sa cobor rezolutia de la 1024x768 la 640x480 (pastrand totusi toate detaliile grafice la maxim, singura exceptie fiind scoaterea umbrelor - dupa cum puteti observa din imagini) a fost mlastina, unde vegetatia deasa si ploaia ce facea scantei la contactul cu sabia au incetinit serios computerul meu, un Pentium II 450 insotit de GeForce 2 MX200 si de 256 Mb Ram.

Modul multiplayer este aspectul care scoate in evidenta Jedi Outcast: Jedi Knight II, incadrandu-l in categoria jocurilor exceptionale. Exista Capture The Flag, (Team) Free For All, Deatmatch, Holocron FFA in care fortele sunt imprastiate prin nivel, Capture The Ysalamiri (un animal de pe planeta Myrkr, singurul din galaxie asupra caruia forta nu are vreun efect, jucatorul care poarta acesta animal nu poate folosi forta, dar nici adversarii sai), Jedi Master (un mod asemanator cu King of the Hill, in care ceilalti jucatori, utilizand armele traditionale trebuie sa il ucida pe cel care e in acel moment cavaler Jedi, stafeta se transmite invingatorului, fragurile facute in aceasta ipostaza punandu-se la numaratoare), precum si Duel, un fel de Rocket Arena disputat doar cu sabii (si Forte).

Toate aceste moduri pot fi jucate in diferite combinatii: fie fara armele conventionale, fie fara sabii sau/si Forte care, spre deosebire de doar cele noua intalnite in single player (Jump, Push, Pull, Speed, Heal, Grip, Mind Trick si Lighting), mai numara suplimentar alte sapte (Seeing, Protect, Absorb, Drain, Rage, Team Heal si Team Energize).

De departe, modul Duel reprezinta cea mai frumoasa bijuterie a acestui joc. Pe langa faptul ca poti simti susurul facut de lumina sabiei, ca poti vedea invidios cum mana personajului tau se rasuceste cand stinge sau aprinde sabia asemanator cu scoaterea sau punerea pistoalelor in toc din filmele western, ca sabia lasa dare pe pereti (ce dispar totusi dupa un anumit timp) transformandu-te intr-un sudor virtual, ca aproape transpiri cand esti prins intr-o inclestare de sabii cu adversarul (saber lock), aici simti cu adevarat ca cel mai bun castiga. Nu exista combouri, in afara catorva miscari prestabilite, totul se petrece din zvacniri de mouse - e sistemul rudimentar din Die by the Sword dus spre perfectiune. Daca joci fara Forte si fara arme conventionale, vei putea astfel sa te concentrezi asupra avantajelor strategice ale terenului, asupra ghicirii viitoarei miscari a adversarului, precum si asupra spintecarii lui intr-un mod cat mai eficient si, de ce nu?, artistic. Cred ca nu am intalnit pana la Jedi Knight II atata concentrare si in acelasi timp distractie privind partea multiplayer a unui joc.

Pentru a ajunge un jucator expert in lupta cu sabia va recomand mai intai sa jucati cat mai mult cu botii dotati fiecare o personalitate proprie, preferand una sau mai multe Forte ori unul dintre cele 3 stiluri cu sabia, iar apoi sa aruncati o privire pe acest adevarat ghid de strategie online, fara a scapa din vedere pagina oficiala, JediKnightII.net, unde puteti gasi stiri, tips, moduri, skinuri si altele. Personal, astept sa apara un mod care sa imi ofere posibilitatea de a lupta cu o sabie dubla...

Cu exceptia unor mici scapari privind modul single-player, cu o grafica buna, cu un multiplayer de exceptie si un feeling extraordinar, Jedi Knight II: Jedi Outcast reuseste sa fie cea mai placuta surpriza de pana acum a acestui an, candidand pentru cel mai bun joc al anului, daca nu macar pentru cel mai bun FPS aparut in 2002. Si cum intriga jocului lasa loc de o continuare, asteptam cu nerabdare lansarea unui addon sau chiar a unui nou titlu al seriei.