Mass Effect – Xbox 360 Review

       Indiferent de imunitatea noastră la discursurile PR, când un producător de talia celor de la BioWare anunţă că lucrează la un nou titlu, nu avem cum să rămânem indiferenţi. Mai ales dacă suntem şi fani declaraţi ai genului RPG. Evident, dacă în acelaşi timp ne jucăm predominant pe PC, informaţia că noul joc al studiourilor canadiene va fi doar pentru Xbox 360 ne va face să înjurăm printre dinţi (sau cu voce tare, în funcţie de caracter), dar chiar şi aşa, nu va dura mult până când ne vom întreba „Oare când îl vor lansa şi pe PC?”. Sau, pentru cei mai slabi de înger (cum a fost şi cazul subsemnatului), „Cât mai costă un Xbox 360?”.
       Însă atunci când a fost anunţat, Mass Effect (ME) a reprezentat o surpriză din mai multe puncte de vedere. În primul rând, în loc să se apuce de mult-doritul Knights of the Old Republic III, BioWare a preferat să dezvolte o licenţă proprie. Licenţă pentru care producătorii se pare că au planuri foarte mari, deoarece Mass Effect este primul joc dintr-o trilogie. În al doilea rând, ME urma să ducă noţiunea de experienţă cinematică la un nou nivel, datorită folosirii engine-ului Unreal 3 şi a unui nou sistem de dialoguri. Însă poate cel mai surprinzător, luptele aveau să fie duse în real-time, într-un mod foarte asemănător cu cele dintr-un 3rd person shooter veritabil.
       Iar ca dovadă a încrederii producătorilor în noul lor copil-minune, fanii au avut posibilitatea să cumpere cu câteva luni bune înainte de lansarea jocului Revelation, o carte scrisă de Drew Karpyshyn, care a avut rolul unui prequel, acţiunea romanului desfăşurându-se cu aproximativ 20 de ani înainte de evenimentele din joc. Şi spre deosebire de alte universuri SF, viitorul rasei umane în Mass Effect este mult mai luminos decât ne-am fi aşteptat.

       Aşa se face că în anul 2148 umanitatea descoperă pe Marte un buncăr de origine extraterestră, plin cu informaţii şi tehnologii care aparţineau rasei Prothean, ce a dispărut misterios cu 50.000 de ani în urmă. Această descoperire a dus la un progres tehnologic remarcabil, formarea unui guvern planetar – The Systems Alliance – şi explorarea temeinică a propriului sistem solar. Un an mai târziu este găsit primul Mass Relay, o poartă galactică ce permitea acoperirea unor distanţe enorme într-o fracţiune de secundă. Încurajată de această dezvoltare uimitoare, omenirea începe să colonizeze din ce în ce mai multe planete, descoperind în acelaşi timp noi relee. În 2157 însă, Alianţa încalcă fără să ştie graniţele Imperiului Turian, rezultatul acestei neînţelegeri fiind cunoscut ca Războiul Primului Contact.
       Din fericire pentru noi, mobilizarea subită a flotelor turiene atrage atenţia Consiliului Galactic care intervine înainte ca omenirea să fie trimisă înapoi în Epoca de Piatră. Astfel, oamenii descoperă că turienii fac parte dintr-o comunitate galactică mult mai mare şi mai numeroasă care este condusă de sus-numitul consiliu, capitala acestei comunităţi fiind Citadela, o staţie spaţială imensă, construită după toate aparenţele tot de Protheans, la fel ca şi releele. Scăpată fiind de viitorul sumbru al unui război cu turienii, omenirea îşi continuă nestingherită dezvoltarea, reuşind să obţină în doar opt ani de zile propria ambasadă pe Citadelă, o onoare cu care foarte puţine rase din galaxie se pot mândri.
       Unul dintre aspectele interesante ale universului din ME care este evident atât în Revelation cât şi în jocul propriu-zis, este că politica are un rol foarte important şi toate acţiunile fiecărei rase au un efect asupra comunităţii galactice. Astfel, cu toate că oamenii au făcut progrese remarcabile în toate domeniile, ei sunt priviţi cu invidie, suspiciune sau chiar teamă de către celelalte rase, care consideră că umanitatea nu este încă pregătită pentru rolul din ce în ce mai mare pe care-l are în comunitatea galactică. Iar această atitudine ostilă va fi mai mult decât evidentă în unele dialoguri de pe parcursul jocului.