Call of Juarez: The Cartel Review

Call of Juarez: The Cartel

Producător: Techland

Distribuitor: Ubisoft

Platforme: PC

Gen: Shooter

Pagina Oficială: Vizitează

Data de lansare: 26 august 2011

Modul cooperativ, mai ales pe PC, e un lucru bun. Să alegi dintre mai multe personaje cu care să joci, e şi mai bine. Să ai poveşti şi finaluri diferite, deja se apropie de un Rai virtual. Dacă mai ai şi împuşcături cu tactică funcţională, clar îţi iei concediu nelimitat şi îţi transformi baia în birou, muţi şi frigiderul tot acolo, să nu pierzi nicio secundă din joc. Stai liniştit, e Call of Juarez: The Cartel – le are pe toate, dar nu le face pe niciunul îndeajuns de bine ca să ne ridice în menţionatul Rai. Mai curând ne coboară într-un univers al plictiselii şi repetitivităţii, unde elementele menţionate ar fi putut crea un hit, dar sunt acolo doar pentru a închega ceva ce numim de obicei joc video.

Pe scurt, ai de ales între poliţistul Ben McCall (descendent al personajului din primul titlu ale seriei), agentul FBI Kimberly Evans şi ofiţerul anti-drog Eddie Guerra. Vrând-nevrând, cei trei sunt aduşi împreună de superiorii lor pentru a forma o echipă de şoc în vederea descoperirii celor care au bombardat birourile DEA (agenţia anti-drog americană) din Los Angeles.

Există şi o serie de diferenţe (cel puţin teoretice) între cei trei: Ben este pistolarul clasic, probabil reminiscenţă genetică a strămoşului din Vestul sălbatic, rezistent la împuşcături, dar cu o preferinţă pentru armele cu rază mică de acţiune; Kim are o înclinaţie pentru puştile cu lunetă şi trasul de la distanţă, în timp ce Eddie se dă în vânt după shotgun-uri şi mitraliere, de la o distanţă medie. Practic, am jucat cu Kim folosind pistoale şi AK47 fără nicio problemă, specializarea fiind evidentă doar în anumite misiuni spre finalul jocului, unde eşti de fapt obligat să foloseşti o puşcă cu lunetă. În rest, ideea e bună, dar la felul în care vin inamicii peste tine, să foloseşti luneta e o idee foarte proastă. Din categoria “mort şi reîncarcă checkpoint-ul” de proastă.

Indiferent de eroul ales, povestea se desfăşoară la fel, cu precizarea că fiecare personaj are o agendă secretă, construită pe ideea că cele trei instituţii (poliţie, FBI, DEA) sunt ca mâţa şi câinele în realitate, iar faptul că sunt obligaţi să colaboreze nu înseamnă ca au şi încredere unii în ceilalţi. Astfel, trebuie să recuperezi telefoane, să pui microfoane, să salvezi agenţi sub acoperire sau să arunci în aer vehicule, ceea ce dă un aer de mister poveştii. Cum campania este gândită pentru trei jucători, dacă ai şi prieteni sau ai intrat online, totul ar trebui să fie şi mai interesant. Şi partenerii tăi primesc telefoane de la agenţiile lor, dar auzi doar jumătate din conversaţie, astfel că poti doar să presupui ce se întâmplă şi ce misiuni au primit. Astfel, ideea de joc cooperativ este însoţită şi de competitivitate, de nevoia de a fi mereu pe urmele coechipierilor pentru a-i împiedica să-şi îndeplinească misiunile secrete.

De asemenea, prin niveluri sunt ascunse obiecte speciale pe care e recomandat să le sustragi fără să te vadă colegii. Chestie care te recompensează cu puncte de experienţă pentru a avansa în nivel şi debloca noi arme; dacă însă eşti prins asupra faptului, pierzi punctele respectve. Toate bune şi frumoase, dacă n-ar fi şi tot felul de erori şi bug-uri în aceste misiuni. Am dat de obiecte speciale puse în camere unde nu se putea ajunge, de exemplu; mai mult, cerinţele misiunilor secrete vin sub formă de mesaje text sau telefoane aleatorii, dar de obicei fix în timpul schimburilor de focuri sau într-o secvenţă de condus vehicule.

Şi nu poţi decât să te rogi să nu iei un glonte în cap sau un stâlp în faţă, pentru că totul e în slow motion şi practic nu ai niciun fel de control asupra scenei şi trebuie să aştepţi să se termine pentru a reveni la realitate. Alte obiective nici n-au mers rezolvate, alteori trebuia să acţionez asupra unui obiect de fapt invizibil sau înfipt într-un perete (deci inactiv din punct de vedere al scriptării). De asemenea, dacă joci cu AI-ul, acesta nu are misiuni secrete, doar te urmăreşte ca un căţel pentru a te împiedica să găseşti obiectele speciale.

Tot dacă joci cu aliaţi umani ai ocazia să îndeplineşti o serie de Challenges: omoară atâţia inamici cu headshots, omoară pe alţii din apropiere, aruncă în aer vehicule etc, evident totul contra experienţă. Singura şmecherie e că dacă unul dintre coechipieri reuşeşte, ceilalţi pierd automat provocarea, ceea ce înseamnă că trebuie să munceşti în plus şi se adaugă un strat de competitivitate în plus. Evident, nu se putea să nu existe şi aici probleme: anunţarea provocărilor se face cu un bloc de text împrăştiat pe tot ecranul, ceea ce blochează vizibilitatea şi s-ar putea să mori nevinovat. La fel se întâmplă şi cu alte mesaje, precum reîncărcarea armelor sau folosirea slow motion-ului, mesaje care rămân pe mijlocul ecranului de parcă n-ai şti şi singur să bagi gloanţe sau să apeşi tasta Q când indicatorul galben s-a umplut.

Evident, toate cele 15 capitole ale poveştii implică lupte. Multe împuşcături, zeci de inamici care vin ca berbecii să te rezolve şi uneori mai folosesc şi punctele de cover. Cele mai multe niveluri sunt suficient de mari ca să poţi organiza asalturi tactice (Sequoia National Park sau zonele din cimitir), la care se adaugă oraşe-fantomă în Mexic, discoteci în Los Angeles şi străzi înguste sau tuneluri folosite pentru traficul de droguri. Din păcate, toate nivelurile au şi o limită invizibilă peste care nu poţi trece fără a te trezi cu “mission failed” în faţă; bariera este aleatorie şi nu dai dea până nu e de obicei prea târziu, lucru care se întâmplă mult prea des în secvenţele de condus vehicule.

Şi pentru că a venit vorba, cred că am avut parte de cele mai slabe astfel de secvenţe din ultima decadă şi aproape orice nivel are aşa ceva. De fapt, jocul chiar aşa începe, iar după vreo 10 minute te rogi să se termine; dacă joci cu aliaţi umani, poţi face schimb de locuri între a conduce şi a trage în inamicii care apar ca din neant în faţă, în spate sau în lateral; dacă eşti cu AI-ul, doar conduci şi mai mult ghiceşti încotro mergi, pentru că indicatorul de direcţie este un punct alb cu tendinţe de dispariţie, invizibilitate sau marcare prea lentă. Personal, aş fi preferat pentru aceste secvenţe un indicator de tip GTA, pe mini-hartă, nu un punct pierdut în decor. Există şi harta menţionată, dar încă o dată nu cred că am văzut indicatoare mai inutile pe ea în ultimii ani.

Pagina: 1 2

Plusuri

  • Campania cooperativă în trei
  • Elementele competitive din single-player

Minusuri

  • AI-ul subdezvoltat
  • Grafică slabă şi dialoguri ce lasă de dorit
  • Multiplayer neinteresant
  • Numeroase probleme tehnice
  • Secvenţele de condus vehicule

21 Comentarii [+] Adaugă un comentariu

  1. Bossman a scris:

    Ca să reduc substanţial numărul de comentarii, articolul pentru Human Revolution o să fie publicat săptămâna viitoare.

    P.S: FIRST!

  2. MirceaPui a scris:

    Dupa cum ziceam,singura parte buna a jocului a fost prima misiune.

  3. fatalis a scris:

    joc de consola.

  4. XPONTRYUM a scris:

    Eu cred ca daca ar fi sa aleg intre far cry 1 si jocu asta in ceea ce priveste grafica ar fi o prostie sa mai si scriu cine

  5. Philips a scris:

    Bossman, sper ca tu ai scris review-ul pentru Human Revolution :B.

  6. isidore a scris:

    Si uite asa s-a dus dracu o trilogie.

  7. Hdv a scris:

    Pana si nota asta mi se pare mare rau sincer :P Ubishit… s-au tampit rau de tot.

  8. Weezer a scris:

    Dupa ce am citit review-ul cred ca si Duke Nukem Forever e un FPS mai reusit…

  9. alin25PC a scris:

    Se pare ca ai fost bine dispus daca ai dat o nota asa de “buna”.Failu anului alaturi de Duke.

  10. bobyslick a scris:

    Eu nu va inteleg sincer. De cand cu Call of Duty si Crysis nu va mai suportati. Ce sa zic secvente de condus; care e faza cu ele? Sunt foarte reusite.. Urmariri, impuscaturi, poveste foarte bine conturata…o zona superba, dialoguri superbe, texte foarte tari , faze comice si o idee cat se poate de reusita. Intr-adevar e un pic ciudat ca nu mai are loc in vestul sabatic, desi face referire la trecut, putine jocuri mai vedem cu vestul salbatic, dar per total jocul este exraordinar, iar ca gameplay nu va suparati dar mi se pare mult mai tare decat Crysis 2, care in afara de grafica nu a avut nimic…barem in Cartel inamicii mor imediat……..Ai sub-dezvoltat? Ai jucat la easy ca sa il termini repede si sa scrii review-ul? Am vazut ca peste tot a luat nota mica….dar si in lumea gaming-ului e la fel ca si in viata de zi cu zi…nu ne mai multumim cu ce e simplu…trebuie tunat si retusat la greu ca sa ne satisfaca..de la femei la masini pana la jocuri….. In fine parerile nu se discuta asta e CLAR. This is my opinion…so deal with it… :naughty:

  11. Alexandru a scris:

    “In fine parerile nu se discuta asta e CLAR.”
    Pai daca nu se discuta de ce mai contrazici parerea altora? “blablabla da’ parerile nu se discuta deci gura!”
    Ti se pare ca simplitatea jocului e criticata inutil? Din pacate simplitatea nu inseamna automat lucru reusit. Incearca World of Goo sau Amnesia, sa vezi acolo simplitate care face minuni. Ce e criticat aici nu este simplitatea in sine, cat dezastrul facut pentru bani care evident este jocu’ asta. Pe langa faptul ca n-are niciun pic de identitate si doar plagiaza toata mecanica impusa de gogoasa aia de CoD o face si slab. Simplitatea n-are multa treaba cu ce se intampla aici cat faptul ca jocul e facut la misto. Pana la Half-Life 3 mai e mult…

  12. Sill a scris:

    @bobyslick
    Texturi tari in comparatie cu ce?Unreal:Return to Na Pali?Dialoguri reusite?Ca cele din Deus Ex:Human Revolution?Poveste foarte bine conturata ca in Gothic-uri?FAze comice ca in Portal 2?
    Intr-adevar,jocul debordeaza de originalitate.Un shooter in secolul 21,cu baieti rai?E must-buy ce sa mai.Stii ca AI e sub-dezvoltat si pe Ultra-mega-macro-hiper high.AI-ul nu e mai bun daca vin mai multi pe tine si mor mai greu,vezi F.E.A.R,acolo AI.
    Off: Bossman,voi nu vreti sa treceti pe video review-uri? :naughty:

  13. iovalin2001 a scris:

    slaba toata seria , impusti de te ia naiba , plictisitor rau

  14. MirceaPui a scris:

    Ce poveste bine conturata?Ce dialoguri superbe?Ce faze comice?Mai degraba poveste plictisitoare aproape inexistenta,dialoguri penibile rostite parca cu forta,faze de condus frustrante si multe altele.Faza cu AI-ul indiferent ca joci easy sau hard,singura diferenta e ca sunt mai multi si mor mai greu,sau mori tu mai usor.Nu cred ca am intalnit un joc in care AI-ul sa fie mai inteligent cand modifici nivelul de dificultate.Jocul asta are o idee el,dar nu e pusa in practica cum trebuie.Nu e vb ca vrem perfectiune,ca asa ceva nu exista,dar macar pt banii ceruti sa fie cat de cat calitate.Le-au fost lene pana sa creeze un engine nou,l-au lasat pe ala antic,aka Chrome Engine care e extrem de limitat la standardele cerute azi.Texturi tari?Poate comparate cu cele din DNF.Daca peste tot a luat nota mica inseamna ca jocul e slab.

  15. Dmny a scris:

    Adaug la raspunsurile date lui bobyslick ceva: si jocurile simple sunt apreciate in ziua de azi, cel mai recent exemplu fiind Hard Reset. CoJ: The Cartel este de departe cel mai prost joc din serie si unul dintre cele mai slabe jocurile ale anului, alaturi de Duke Nukem Forever. Engine grafic sub standardele actuale, texturi slabe mascate de bloom excesiv, mecanicile de shooting sunt inconsistente, sprint-ul iti agita ecranul de parca te afli pe o mare involburata, caractere lipsite de personalitate, personajul negru este negru doar in cutscene-uri, in joc este alb cu o masca (sta cu gura fixa, un zambet tamp) pe fata. AI-ul nu se impune decat prin numar si damage mai mare decat al tau (daca ridici dificultatea), indicatori de obiectiv care arata ca intr-un joc de acum 10-15 ani si lista poate continua. Si nu sunt nici pe departe un fanboy al vreunei francize FPS, mi-au placut primele doua Call of Juarez, dar asta este un dezastru. Nota 5 e o nota buna pentru el.

  16. Hdv a scris:

    Comparatia cu DNF este un pic fortata, si doar dintr-un singur motiv: DNF a fost amanat si rasamanat de x ori. In acelasi timp, DNF a rulat pe 3-4 motoare, probabil 3-4 echipe diferite de productie si totusi asta s-a intamplat in exact 13 ani ca sa zicem de productie. In schimb CoJ The Cartel a fost produs de o echipa in maxim 2 ani si totusi… cu rezultate mediocre. Ca DNF este un joc slab eh… prin catre a trecut jocul in sine… este chiar prea bine cum a iesit. Ar fi pacat sa-l bagam in aceasi oala cu The Cartel :P

  17. solaris15 a scris:

    Daca fac si eu un joc … imi faceti si mie un review ! :what:

  18. solaris15 a scris:

    Feeling-ul acestui joc este = dentist :cry:

  19. aditzrulez a scris:

    Wow. M-a surprins mult nota.
    Si mie mi s-a parut slabut jocul insa nici chiar de un 5.

    Pe de alta parte, este evident faptul ca gamerii (si mai ales redactorii de review-uri) sunt persoane din ce in ce mai pretentioase cand vine vorba de un titlu cu renume si isi exprima dezamagirea in singurul fel in care o mai pot face… prin critica.

    Spun asta fiindca sanctiunea originala pe care o aplicam, mai precis necumpararea produsului, a fost combatuta de producatori prin campanii agresive si trailere demne de oscaruri… Drept dovada ca Duke, desi a fost dezamagirea anului, s-a vandut in draci. De atata entuziasm, lumea a si uitat sa se mai intrebe…. Bai, dar daca jocul e o porcarie?

  20. iovalin2001 a scris:

    Slab la fel ca si toata seria

  21. gameGAME a scris:

    “slab la fel ca si toata seria”??? dupa Red Dead Redemption, Call of Juarez: Bound in Blood a fost cel mai bun wester pe care l-am jucat.Adevarat, asta e slab dar daca tu crezi ca Bound in Blood si Gunslinger’s sunt slabe ai o problema

Adaugă un comentariu

Adresa de email nu va fi publicată. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Încurajăm cititorii ComputerGames.ro să ne raporteze orice abuz în comentariile publicate pe site.