CS:GO: Motivele din spatele scăderii Fnatic

În 2016 au existat două momente definitorii pentru echipă

fnatic_wallpaper_by_nervyzombie-d7h7s3b

Acesta este prima parte dintr-o serie de două articole dedicate analizării cauzelor care au stat în spatele scăderii bruște de formă a două echipe de top din circuitul profesionist de CS:GO. În prima parte va fi analizată Fnatic, pentru ca în a doua parte să fie analizată Team EnVyUs.

Una dintre trăsăturile cele mai evidente ale eSport-ului este lipsa de constanță a echipelor, indiferent de joc. Rar vedem o echipă să domine un circuit competițional pentru mai mult de câteva luni. O excepție notabilă este, să zicem, SK telecom T1 în League of Legends. Până de curând a existat și în CS:GO o astfel de echipă, anume Fnatic. Însă chiar modul categoric în care Fnatic a dominat circuitul competițional de CS:GO a făcut căderea ei subită cu atât mai dramatică. Coincidențe nefericite, combinate cu decizii dezastruoase au dus la scenariul foarte probabil în care Fnatic – sau cel puțin echipa care compunea Fnatic până de curând – să nu mai poată reveni niciodată la nivelul de odinioară.

Situația de dinainte de 2016

Comparativ cu 2016, anul acesta a fost mult mai instabil în ce privește top 10. În 2015, de regulă, schimbări mai importante aveau loc la coada clasamentului. În rest, chiar dacă își mai schimbau pozițiile, în linii mari era vorba cam de aceleași 8-10 echipe care se aflau mai tot timpul în top 10. Mai exact, era vorba de Virtus.pro, Team EnVyUs, Astralis (anterior Team SoloMid), Ninjas in Pyjamas, Natus Vincere, Cloud9, Titan și evident Fnatic. Iar dintre echipele care își disputau ultimele locuri din clasament pot fi enumerate Team Dignitas, mousesports, Team Liquid, HellRaisers, Luminosity Gaming, G2 eSports (anterior Team Kinguin) sau FlipSid3 Tactics.

2014

La momentul intrării în 2016, lucrurile păreau să urmeze același traseu ca cel din 2015. Pe fond, nu exista niciun motiv pentru care acest lucru să nu se întâmple. Cu toate acestea, pauza din timpul sărbătorilor de iarnă a reprezentat un prag de formă pentru unele echipe. Și nu în sensul cel mai pozitiv. Ce-i drept că acest lucru nu a fost imediat evident. Probabil că cel mai graitor exemplu în acest sens îl reprezintă Team EnVyUs, care a început destul de bine 2016, pentru ca la scurt timp după aceea să intre într-o spirală de eșecuri și de transferuri dezastruoase, care au dus la alte eșecuri, și tot așa. De abia acum Team EnVyUs dă semne de revenire parțială, cu toate ca este discutabil dacă va mai ajunge la forma de dinainte de 2015. Cum este discutabil și dacă această revenire va dura mai mult de două-trei luni.

Un alt exemplu care, ce-i drept, nu poate fi comparat cu Team EnVyUs, este cel al polonezilor de la Virtus.pro. Și acestia și-au petrecut cea mai mare parte a lui 2016 trecând de la o extremă la alta, având ba victorii, ba rezultate foarte slabe. Diferența dintre Virtus.pro și Team EnVyUs este dată de faptul că managementul Virtus.pro nu s-a grăbit să aducă modificări echipei, așa cum francezii au făcut.

Fnatic a avut o soartă mai dramatică și decât Team EnVyUs, și decât Virtus.pro. Asta s-a datorat și faptului că la început de an părea a fi o echipă extrem de solidă pentru care 2016 va decurge cam în aceiași parametrii ca 2015. Și într-adevăr, a avut un parcurs general bun în 2016…cel puțin inițial. Și totuși, aflându-ne la sfârșit de an, putem constata că Fnatic și-a pierdut din valoare mai mult ca oricare altă echipă de CS:GO de top. Atât de mult, încât nici măcar nu mai poate fi considerată echipa de top, fiind puțin probabil că va mai reuși să ajungă vreodată în poziția de care s-a bucurat în 2015 și în a doua jumătate a lui 2014. Cum s-a întâmplat acest lucru?

În principiu au existat două momente definitorii pentru echipă.

 

Ruperea de ritm din aprilie

Primul hop a avut loc în luna aprilie, atunci când Olof “olofmeister” Kajbjer Gustafsson s-a văzut nevoit să ia o pauză de joc de câteva săptămâni datorită unei probleme medicale întâmpinată la mâna dreaptă. Pe termen imediat, acest lucru a forțat Fnatic să se retragă de la DreamHack Masters Malmö și să-l aducă pe Niclas “PlesseN” Plessen ca înlocuitor. Însă chiar și fără Olof “olofmeister” Kajbjer, echipa tot a reușit să obțină o clasare în primele patru echipe la primul turneu fără acesta în lot, în finala ESL Pro League Season 3 – o competiție pe care anterior Fnatic o câștigase de două ori la rând. Dată fiind clasarea destul de bună este și dificil de spus dacă ea s-a datorat absenței lui “olofmeister”, sau dacă pur și simplu așa a fost să fie.

Însă luna aprilie a mai coincis cu un alt eveniment. Pentru prima oară după multe luni, Fnatic nu a mai figurat pe prima poziție a niciunui clasament oficial de CS:GO. Dacă în luna martie Fnatic era pe primul loc în trei din patru clasamente, în luna aprilie ea era clasată pe locurile 2-3, în unele figurând în spatele celor de la Natus Vincere și Ninjas in Pyjamas, în alte cazuri figurând după Luminosity Gaming și Natus Vincere. Dintr-un foc, doar pentru că nu a participat la DreamHack Masters Malmö 2016, rezultatele obținute de Fnatic in lunile anterioare au fost șterse cu buretele, și echipe pe care Fnatic le bătuse aproape de fiecare dată i-au luat locul. Discrepanța este cu atât de mare în cazul celor de la Luminosity, care la momentul includerii lor pe prima poziție pierduseră în două rânduri consecutive în fața Fnatic. Adică practic fiecare meci pe care l-au jucat împotriva suedezilor. Prima oară acest lucru s-a întâmplat în StarLadder i-League StarSeries XIV, iar a doua oară la Intel Extreme Masters X. însă în luna aprilie Luminosity a câștigat DreamHack Austin 2016 – competiție la care Fnatic nici măcar nu avea cum să participe – și finala ESL Pro League Season 3 – unde Fnatic s-a clasat pe locurile 3-4.

2015

Fără “olofmeister” în echipă Fnatic a mai jucat o singură competiție, calificările pentru finala Esports Championship Series Season 1, unde deasemenea a obținut un rezultat bun. După aceea echipa a revenit la configurația obișnuită. În configurația originală Fnatic a mai obținut un loc 3-4 la ESL One Cologne 2016 și locul doi la ELEAGUE Season 1.

Cel mai probabil că ieșirea temporară a lui “olofmeister” din echipă a avut consecințe la nivelul calității jocului. Asta datorită faptului că juca de mult timp cu ceilalți jucători, dar și pentru că era mai eficient decât înlocuitorul său, Niclas “PlesseN” Plessen. Cu toate acestea, la momentul la care Fnatic s-a clasat pe locul doi la ELEAGUE Season 1, echipa dădea semne evidente de revenire treptată la forma de dinainte de aprilie. Ce a urmat însă, a însemnat sfârșitul oricărui efort de revenire.

 

Dezmembrarea echipei din august

La doar o lună de la revenirea lui “olofmeister” în echipă, Fnatic a anunțat efectuarea unui schimb de jucători cu GODSENT, o echipă mult mai slab-cotată. Înțelegerea prevedea cedarea lui Freddy “KRIMZ” Johansson, Jesper “JW” Wecksell și a lui Robin “flusha” Rönnquist în schimbul lui John “wenton” Eriksson, Simon “twist” Eliasson, și a lui Jonas “Lekr0” Olofsson. Iar motivul invocat au fost problemele din cadrul echipei.

Chiar dacă motivul invocat era adevărat, modul în care transferul a fost efectuat nu putea să aibă decât consecințe dezastruoase. Este destul de logic că nu te poți aștepta să ai rezultate bune atunci când cedezi trei jucători de top pentru trei jucători mult mai slabi. Chiar dacă îl ții pe “olofmeister” în echipă. Fără să mai luăm în calcul că Fnatic, în configurația sa veche, jucase împreună timp de doi ani. Prin însăși natura sa, CS:GO-ul este un joc de echipă și, pe cale de consecință, orice jucător, indiferent cât de valoros este la nivel individual, depinde de restul echipei.

Ce a urmat era oarecum previzibil: rezultate foarte slabe, atât la ESL One New York 2016, cât și la EPICENTER 2016. Nici pentru GODSENT lucrurile nu au decurs mult mai bine, chiar dacă avea trei jucători de la Fnatic. Astfel, GODSENT s-a clasat pe locurile 3-4 la Gfinity CS:GO Invitational – din tot atâtea echipe -, a avut un rezultat dezastruos la WESG 2016 European Finals și a câștigat European Minor Championship Atlanta 2017, o competiție prin însăși natura sa, minoră.

2016

Evident, confruntați cu rezultatele foarte slabe, cei de la Fnatic au decis să mai facă un rând de schimbări, fiind adus înapoi Freddy “KRiMZ” Johansson și renunțându-se la John “wenton” Eriksson – înlocuitorul temporar al lui “olofmeister”. Practic, Fnatic are acum trei din vechii jucători, un jucător de la GODSENT și unul de la Epsilon eSports. Rămâne de văzut cum se va comporta echipa în această configurație, însă este improbabilă o revenire la vechea formă. Fnatic nu este, însă, singura echipă de top care a suferit de pe urma deciziilor foarte proaste la nivel de management. Team EnVyUs este un alt exemplu concret, însă despre ea voi tratata în partea a doua.

 

Rezultatele obținute de Fnatic în intervalul iunie 2014 – august 2016 (august fiind momentul în care schimbul cu GODSENT a fost efectuat)
rezumat-fnatic

Oricum ai da-o, este un scor foarte impresionant, mai ales că a fost obținut într-o perioadă scurtă de timp și a fost obținut de un lot care a rămas aproape neatins timp de doi ani. La calcul nu au fost însă puse și turneele de calificare și meciurile demonstrative pentru că altfel scorul ar fi chiar și mai impresionant. Nicio altă echipă nu se apropie de acest scor, nici pe departe.

Și în tot acest timp, din iunie 2014, echipa a suferit o singură schimbare permanentă de componență. Aceea a avut loc în toamna anului trecut, atunci când Markus “pronax” Wallsten a părăsit echipa, fiind înlocuit de Dennis “dennis” Edman.

1 Comentariu [+] Adaugă un comentariu

  1. Adi a scris:

    Foarte bun articolul. Te incurajez sa mai faci si altele, in aceeasi nota analitica.

Adaugă un comentariu

Adresa de email nu va fi publicată. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Încurajăm cititorii ComputerGames.ro să ne raporteze orice abuz în comentariile publicate pe site.